SURP'A, surp, vb. I. 1. Refl. (Despre maluri, povârnisuri etc.; la pers. 3) A se prăbusi prin măcinare; (despre ziduri, clădiri) a se dărâma, a se prăvăli, a se nărui. ♦ Tranz. A doborî la pământ; a nimici, ruina. 2. Tranz. Fig. A răsturna pe cineva dintr-o situaţie privilegiată; a submina, a săpa; p. ext. a desfiinţa, a nimici, a lichida. 3. Refl. (Pop.) A se îmbolnăvi de hernie. - Lat. ◊subrupare (< rupes).
Sursă : DEX'98 (66422)  - ionel

SURP'A vb. 1. v. dărâma. 2. v. prăbusi. 3. a se prăbusi, (pop.) a se ponorî. (S-a ~ un mal.)
Sursă : Sinonime (212775)  - siveco

SURP'A vb. v. abroga, anula, bosorogi, desfiinţa, detrona, infirma, invalida, mazili, submina, suprima.
Sursă : Sinonime (212776)  - siveco

surp'a vb., ind. prez. 1 sg. surp, 3 sg. si pl. s'urpă; conj. prez. 3 sg. si pl. s'urpe
Sursă : DOR (285779)  - siveco

A SURP'A surp tranz. 1) A face să se surpe. 2) (sănătatea, convingerile etc.) A face să slăbească tare. 3) fig. A răsturna prin uneltiri. /<lat. subrupare
Sursă : NODEX (355271)  - siveco

A SE SURP'A mă surp intranz. 1) (despre maluri, povârnisuri etc.) A se desprinde de masiv, alunecând la vale; a se nărui; a se ponorâ; a se dărâma. 2) si fig. A se răsturna la pământ (datorită pierderii punctului de sprijin); a se nărui. /<lat. subrupare
Sursă : NODEX (355272)  - siveco